Vasile Bănescu, membru al Consiliului Național al Audiovizualului, a fost invitatul emisiunii DEEA Spotlight, realizată de Nechifor Petruț. A vorbit despre rolul CNA, libertate de expresie și cenzură, despre modificările aduse de noul Cod al Audiovizualului, protecția minorilor, educația media dar și despre boala secolului – singurătatea.
„Aș spune că unii dintre tineri trăiesc mai mult în spațiul virtual decât în cel real. Din păcate, asta e o altă problemă. În acest secol, numit deja secolul singurătății, au apărut lucrări importante pe această temă, întrucât tinerii sunt din ce în ce mai solitari, deși par a fi în grupuri.”, spune Vasile Bănescu.
CNA sau Consiliul Național al Audiovizualului este o instituție cunoscută mai degrabă pentru amenzile pe care le dă pentru diversele derapaje verbale din emisiunile de televiziune. Mai nou, instituția și-a extins competențele și în domeniul digital.
„Consiliul Național al Audiovizualului este o instituție a cărei menire este, în primul rând, protejarea ascultătorilor când e vorba de radio, a telespectatorilor, dar și, mai recent, a beneficiarilor, destinatarilor de informație din spațiul online.”, spune Vasile Bănescu, care adaugă: ” În ultima perioadă, a fost o avalanșă de sesizări în legătură cu materiale absolut toxice în conținutul lor, care erau clădite exclusiv pe deformarea adevărului și pe minciună”.
Vasile Bănescu: „În primul rând, menirea acestei instituții este să protejeze demnitatea persoanei, dreptul la imagine, dreptul la viață privată, evident, protecția minorilor și așa mai departe. Vreau să spun că CNA-ul, deși a fost perceput de adversarii adevărului și prezentat de acești adversari ai informației corecte ca o instituție care cenzurează, nu e deloc așa.
O să explicăm ce înseamnă cenzura și libertate de expresie, pentru că sunt unii care idolatrizează libertatea de expresie și aceasta este sacrosanctă, bineînțeles, într-un spațiu democratic și nimeni nu se problematizează în legătură cu asta. Dar libertatea de expresie nu este absolută, în sensul că datorită libertății de expresie nu poți să livrezi în spațiul public informații care fac rău celor care le primesc. Dar dincolo de asta, CNA-ul, repet, are o menire sanificatoare, deci vrea să însănătoșească spațiul public prin protejarea beneficiarilor de informație multiplă, așa cum spuneam.
Rolul ei este unul profund benefic în societate, are această instituție rolul de a supraveghea conținutul emisiunilor de televiziune și radio, mai recent și în online, și atunci când este sesizată, ceea ce a fost cazul în mod abundent în ultimele șase luni, când este sesizată de cetățeni cu privire la derapajele care au loc, din păcate, foarte des în aceste spații media, atunci intervine, pentru că e de datoria ei să intervină, așa cum și alte instituții publice intervin în urma unor sesizări primite din partea cetățenilor. Pentru amănunte, fiecare poate accesa site-ul CNA-ului, care e unul foarte prietenos și poate afla foarte multe lucruri. Ar mai fi de spus în introducere că CNA-ul lucrează cu două legi importante, evident, și cu altele, dar în primul rînd cu Legea Audiovizualului și cu Codul Audiovizualului, complementar acestei legi menționate anterior. Despre Codul Audiovizualului s-a vorbit recent. Dumneavoastră cunoașteți această problematică pentru că erau necesare modificări, adecvări, mai precis, punctuale, în acest cod, la realitatea recentă și mai ales la spațiul online despre care vorbim astăzi.
În legătură cu patologiile, aleg acest cuvânt patologiile mediatice, patologiile sociale care există în România, Consiliul Național al Audiovizualului încearcă să le contracareze, încearcă să le vindece. Deși pare utopic că doar o instituție ar putea rezolva probleme care țin de enorm de multe posibilități astăzi de a transmite în spațiul public informații, dar spațiul online este, repet, de anul trecut, unul dintre spațiile în care CNA-ul are această obligație să intervină atunci când în el apar lucruri care derută, care induc în eroare, care ofensează, care pur și simplu provoacă o schimbare de înțelegere, mutând accentele de pe știrea reală, curată, pe știri totalmente false. Ceea ce a alimentat într-un mod toxic spațiul online în ultimele luni a fost, fără îndoială, problema politică, problema geopolitică. E vorba de războiul din Ucraina și, evident, problema aceasta a alegerilor care nu demult s-au încheiat. În această perioadă am asistat, inclusiv ca membru în Consiliul Național al Audiovizualului, la o avalanșă de sesizări în legătură cu materiale absolut toxice în conținutul lor, care erau clădite exclusiv pe deformarea adevărului și pe minciună”.
Vasile Bănescu punctează că spațiul online este invadat de materiale care induc ideea că „România intră în război” dar și că în țara noastră „s-a instalat dictatura”.
Vasile Bănescu: „De exemplu, sunt materiale în spațiul online video, evident, pentru că noi ne ocupăm de conținutul video din spațiul online, care induc ideea, de exemplu, că România intră în război, că a început războiul. Zilele acestea sunt filmate, de exemplu, s-au luat filmări mai vechi cu convoaie de mașini militare care, evident, își împlinesc misiuni în România, dar care sunt prezentate ca fiind mașinile Armatei Române care deja pleacă spre Ucraina. E doar un exemplu. E vorba apoi de foarte multe materiale care induc ideea că în România s-a instalat o dictatură. Sunt prezentați oameni politici precum noul președinte, de exemplu, care a fost prezentat în mod caricatural de foarte multe ori ca fiind omul care bagă România în război. La fel, cazul domnului Bolojan (n.red. – Ilie Bolojan), care a fost președinte interimar. O altă mare problemă o constituie pentru acești mercenari – îi pot numi, cu sau fără voia lor – sunt angajați într-o operă de denigrare a oamenilor, a personalităților publice din România, oameni care, de exemplu, asociază răul absolut și tot ce e rău în România cu Soroș, cu acest personaj foarte cunoscut.”
CNA-ul nu poate și nici nu a cenzurat un material cu de la sine putere. Platformele sunt cele care își retrag materialele sesizate inițial de cetățeni și apoi sesizate oficial de Consiliul Național al Audiovizualului, explică Vasile Bănescu.
Vasile Bănescu: Platformele au un rol foarte important și sunt parteneri nu doar de dialog, ci și de activitate cu Consiliul Național al Audiovizualului. Concret, ne-am confruntat, cum spuneam și anterior, cu foarte multe sesizări legate de materiale care au inundat platformele online. Mă refer la cele foarte cunoscute, desigur, unde există o enormă audiență. În concret, în cazul în care, să spunem, apare un material pe o astfel de platformă care e sesizat către CNA, Consiliul constată că e vorba de un deepfake, un fake news, cel puțin, deci de un material care smintește, care induce în spațiul public o minciună grosolană sau un atac la persoană sau un material nedestinat minorilor. O să vorbim mai mult despre ei în contextul acesta.
Consiliul hotărăște să transmită platformei respective materialul respectiv, cu recomandarea de a verifica condițiile Platformei, în ce măsură aceste condiții sunt încălcate de materialul respectiv și se transmite acest lucru către Platformă și din experiența pe care deja o avem, vă pot spune că platformele acționează în cel mult 24 de ore și retrag acel material de pe platformă, ceea ce este un lucru foarte bun și sunt foarte bucuros să spun că relația instituției cu aceste platforme funcționează impecabil. E singura soluție, pentru că CNA-ul, bineînțeles, nu poate – și nici nu a făcut-o – să cenzureze un material cu de la sine putere, cum se spune. Niciodată, nici un membru CNA nu își dorește să inducă în spațiul public o asemenea viziune. Platformele sunt cele care își retrag materialele sesizate inițial de cetățeni și apoi sesizate oficial de Consiliul Național al Audiovizualului.
Care dintre platformele actuale în momentul de față sunt cele mai permisive din punct de vedere al limbajului? În opinia lui Vasile Bănescu, „TikTok-ul s-a consacrat, în ultimele luni, ca o platformă care a găzduit foarte multe materiale grosolane în conținutul lor fals”.
Vasile Bănescu: „Și știm că a avut chiar o influență în decembrie anul trecut, în legătură cu promovarea unui candidat care ulterior a ieșit din joc. Dar toate platformele în acest moment sunt sensibilizate în legătură cu asemenea tipuri de materiale și fie o fac de la sine, atât cât le permite lor echipa să verifice materialele respective, fie în urma sesizării CNA.
Poate o întrebare bună ar fi pe care dintre platforme sunt de găsit astfel de materiale deepfake sau fake news? Este vorba de TikTok, în primul rând, și de Facebook. Da, aceste două platforme sunt foarte vaste și conțin asemenea materiale. Dar și celelalte, X și Instagram au reacționat la fel, la fel de bine. În legătură cu minorii. Poate ar fi interesant, pentru că ei sunt victimele cele mai vulnerabile, e vorba de conținuturi nedestinate lor. Și bineînțeles, când vorbim de grupe de vârstă ceva mai ridicate, adolescenți, e vorba inclusiv de știri false care le pot deforma percepția în legătură cu cu adevărul în spațiul public și Codul audiovizualului de care vă vorbeam este astăzi în curs de aprobare și de consacrare oficială, cu noile elemente introduse în el.
În legătură cu minorii, avem mai multe puncte. În primul rând, este vorba de clasificarea programelor TV și radio. Aici este simplu, avem acele însemne pentru categorii de vârstă 12, 15, 18 ani, cu intervalele orare aferente. Apoi sunt interdicții generale și m-aș bucura să trecem puțin prin ele. Este interzisă exploatarea imaginii minorilor, ceea ce s-a făcut foarte des. Am văzut inclusiv un material sau mai multe materiale în care copiii au fost implicați în fosta campanie electorală, minori care erau puși să spună lucruri legate de un candidat sau altul. E un caz clasic de folosire, de exploatare a imaginii acestor minori cu un scop foarte impur. Alipirea inocenței unui copil de un candidat politic care numai inocent nu era sau nu este… Apoi, minorii nu pot fi intervievați sau expuși în diverse contexte traumatizante, fără acordul părinților, al tutorelui sau chiar al psihologilor, în cazul în care acești copii provin din medii non parentale. Se interzice, desigur, prin Codul Audiovizualului, difuzarea de scene de violență, sexualitate sau limbaj vulgar, în prezența minorilor.
Vasile Bănescu trage un semnal de alarmă cu privire la „expunerea maladivă a copiilor” la conținut online neadecvat vârstei, pe care o asociază cu lipsa unei educații solide a părinților în ceea ce privește utilizarea platformelor.
Vasile Bănescu: „Nu există o soluție, ca să spun așa, totală. În primul rând ține de părinți, pentru că nimeni nu are acces în spațiul intim al vreunei familii și nici nu este necesar. Și nici nu ar fi bine. Asta deja ne-ar conduce în zona lui Orwell, în ”1984”, în supraveghere dictatorială și așa mai departe. Doamne ferește de așa ceva! Consiliul Național al Audiovizualului, care, firește, reflectează constant la aceste lucruri, a identificat, așa cum mulți dintre noi o putem face, rădăcina acestei expuneri maladive a copiilor la astfel de materiale, în preajma părinților. E vorba de părinți care, la rândul lor nu sunt educați, nu sunt formați, nu sunt avertizați și nu sunt îngrijorați în legătură cu consecințele accesului copiilor lor la telefonul care are incluse aplicațiile platformelor respective.
De aceea, în aceste ultimele ultime luni, Consiliul Național al Audiovizualului a stabilit o excelentă legătură cu Ministerul Educației. S-a gândit și există deja un ghid de educație media destinat profesorilor, pentru a putea oferi minorilor din clasele respective informații legate, în primul rând, de definiția unor termeni – ce înseamnă dezinformarea, ce înseamnă fake news, ce înseamnă manipulare, ce înseamnă aceste lucruri care se regăsesc în materiale video foarte nocive pentru persoanele care n-au apucat să-și dezvolte discernământul necesar pentru a alege. Aici e marea problemă. Atunci când în școli se deversează conținuturi ideologice, de orice natură ar fi ele, ideologiile sunt nocive absolut toate și prin excelență nocive.
Pentru că, așa cum observă oameni care au studiat problematica ideologiilor, ideologia se situează constant pe polul opus adevărului. Ideologia lucrează cu utopia. Utopiile, la rândul lor, știm ce au provocat în istoria recentă a umanității, au provocat masacre, au provocat genociduri, au provocat două războaie mondiale, au provocat Gulagul și lagărele. Aici conduce utopia. Aici conduce falsificarea adevărului și falsificarea realității. Noi, astăzi, nu mai suntem în situația de a ne confrunta cu aceste catastrofe fizice, dar există un totalitarism soft, cum este el numit, spre care conduc aceste ideologii și mă refer la ideologii la care tinerii aderă foarte ușor. Sunt ideologii de stânga, sunt ideologiile acestea radicale, cu influenceri foarte, foarte vocali și foarte, foarte relevanți pentru tineri. Tinerii au nevoie în primul rând de o educație bună. Școala mijlocește cunoaștere, asta este clar, e rolul ei. Dar e necesară o educație a generațiilor tinere de astăzi în legătură cu ce au putut face ideologiile în trecutul recent – o istorie a comunismului, o istorie a totalitarismelor- nazist, fascist și comunist, pentru că ele, repet, s-au clădit pe inducerea în eroare a unor oameni și astăzi suntem induși în eroare într-un mod soft, cum vă spuneam.
Dar care au fost consecințele? Haideți să ne gândim ce s-a întâmplat în spațiul românesc. Doar în ultimele șase luni au avut loc lupte de stradă, oameni influențați într-un mod toxic pentru ei de idei precum <România e o dictatură>. S-au dat lovituri de stat, adică statul român și-a dat singur lovitură de stat. E o absurditate în termeni. Dar aceste lucruri au fost crezute de mase de oameni, influențate inclusiv de jurnaliști, care s-au transformat în propagandiști, de posturi de televiziune, care au incitat practic și s-au transformat în platforme politice unde au fost comise incitări, invitații de a ieși în stradă într-un mod violent, pentru că aceste violențe au avut loc. Iată unde poate conduce! O idee falsă conduce inclusiv la incitarea cuiva la violențe și la lucruri care pot sfârși dramatic. De aceea, cred că tinerii de astăzi trebuie protejați prin informare corectă, reală. La rândul lor, ajungând acasă, pot vorbi cu părinții. Și deci, CNA-ul are în acest moment în vizor, în perspectivă, educația media. Aceasta e o sintagmă care ar trebui reținută de toți cei responsabili din învățământ. Copiii au nevoie și de educație media, nu doar de alte tipuri de educație.
Vasile Bănescu a subliniat importanța derulări de campanii de educație media în unitățile de învățământ care te învață, printre altele, cum să te raportezi la „o postare camuflată într-un text binevoitor, dar care de fapt conține o incitare la ură, la violență, la discriminare, la foarte multe lucruri care dezonorează”.
Vasile Bănescu: „Noi suntem însă doar 11 membri în acest consiliu. Fiecare dintre noi ar putea ajunge invitat să vorbească în anumite licee. Și m-aș bucura să se întâmple lucrul acesta. Însă ultimele șase luni, au fost luni de blocaje foarte grele, de blocaj aproape pentru noi, care am fost confiscați exclusiv cu analizarea acestor materiale dominante din punct de vedere al conținutului. În cheia dezinformării, în cheia falsului mediatic.
Există multe campanii, așa cum știți, benefice în sine, dar care nu reușesc să acopere niciodată tot spațiul acesta de audiență din școală. Sunt binevenite campaniile acestea de educație media, sper să capete amploare. E foarte importantă implicarea Ministerului Învățământului. Eu am subliniat de foarte multe ori virtuțile actualului ministru al Educației, un om de carte prin excelență, un om conștient de riscurile despre care noi vorbim astăzi. A făcut-o de multe ori în exprimările publice pe care le-a avut, dar, evident, este și el un om.
Îi trebuie o echipă conștientă, o echipă formată din oameni valoroși, lucizi și implicați. Totul are legătură cu omul. Omul potrivit la locul potrivit. Dar singularul a devenit insuficient. E vorba de oameni potriviți, de echipe potrivite la locurile potrivite.
Educația media se face, iată, chiar în acest moment,în timp ce noi vorbim, transmitem niște semnale legate de ce se face și ce nu ar trebui să se facă, ce se cade și ce nu se cade să postăm și să primim, cum primim o postare camuflată într-un text binevoitor, dar care de fapt conține o incitare la ură, la violență, la discriminare, la foarte multe lucruri care dezonorează. Ai nevoie de discernământ, acesta e cuvântul cheie, chiar dacă mulți nu conștientizează. Facultatea discernământului îți permite să cerni între bine și rău, ce-ți face bine cu adevărat, ce nu-ți face bine sau chiar îți face rău. Pot, mă rog, să aduc la suprafață acum o idee antică a Sfântului Pavel, ctitorul creștinismului din spațiul mediteranean. El însuși spune, atrăgând atenția asupra luptei care e în fiecare dintre noi < Nu fac binele pe care-l vreau, ci ajung să fac răul pe care nu-l vreau>. Asta pentru că nu am încă discernământul suficient de bine educat. Și el ne spune, apropo de libertatea la care te invită creștinismul, < Ești liber să faci ce vrei>. Creștinismul nu este o închisoare. Biserica n-ar trebui să fie percepută așa, deși sunt oameni din ea care ajută un pic la menținerea acestei imagini. Dimpotrivă, ești liber să faci ce vrei. Și spune Pavel, < Pot să fac totul. Totul îmi este îngăduit, dar nu totul îmi e de folos.. Și asta ar trebui să îi pună pe gânduri pe oamenii care se consideră pragmatici. Ești un om pragmatic, adică vrei să ai în viața ta lucruri care-ți sunt de folos. Atunci gândește-te mai bine ce-ți este de folos cu adevărat și ce nu-ți este de folos cu adevărat. Iată cât de actual e creștinismul. Nu e pentru vârsta a treia, cum cred unii tineri. E pentru fiecare dintre noi, pentru că, de fapt, e vorba de o înțelepciune care nu se uzează niciodată”.
„Aș spune că unii dintre tineri trăiesc mai mult în spațiul virtual decât în cel real. Din păcate, asta e o altă problemă. În acest secol, numit deja secolul singurătății, au apărut lucrări importante pe această temă, întrucât tinerii sunt din ce în ce mai solitari, deși par a fi în grupuri. Toți avem imaginea cu tineri la masă care nu vorbesc între ei, stau pe rețelele sociale ca și cum n-ar fi prezenți alături de ceilalți, nu mai vorbim alături de familie. Apar consecințe cu impact social foarte mare și însingurarea persoanei umane, este prin excelență, una nocivă. Noi suntem ființe sociale, suntem ființe dialogale. Cuvântul persoană chiar la asta trimite, <persona> în latină, <prosopon> în greacă, sunt limbile care au rodit cultura europeană. Ambele fac trimitere la ideea de chip. Persoana este chipul ei, <Persona> în latină însemna mască purtată de actori, dar masca stă orientată spre altcineva. Noi doi acum stăm în față, vorbim și suntem cu atât mai mult noi doi cu cât vorbim unul cu altul. Oricând cade o cortină între noi și nu se mai comunică real, atunci apar probleme serioase”.
Ce modificări au fost incluse în noul Cod al Audiovizualului cu privire la platformele digitale? Responsabilitatea platformelor, interzicerea folosirii influencerilor cu impact în spațiul tinerilor în promovarea pariurilor, băuturilor alcoolice, medicamentelor sau suplimentelor alimentare, explică Vasile Bănescu.
Vasile Bănescu: „Da, avem noutăți necesare, adecvări ale Codului la noua realitate mediatică în care platformele online,la care ne gândim cu toții, sunt cele câteva foarte importante, au un rol extraordinar în promovarea de materiale. Și din acest punct de vedere, în noul Cod al Audiovizualului s-a încercat și s-a și reușit introducerea unor puncte care vizează responsabilitatea acestor platforme online TikTok, YouTube etc. Codul revizuit include platformele de video sharing, de exemplu, acestea vor fi obligate să filtreze conținutul potențial nociv, periculos pentru minori.
Se interzice, conform noului Cod, în mod explicit, folosirea influencerilor sau vedetelor cu mare impact în spațiul acesta al tinerilor, în promovarea pariurilor, de exemplu, în promovarea băuturilor alcoolice, medicamentelor sau suplimentelor alimentare de care știm că unii adolescenți fac, din păcate, abuz, în contextul în care publicul țintă al acestor promovării îi include pe minori. Se cer, de asemenea, avertismente clare pe ecran, mai ales în reclame. De exemplu, acest produs nu este recomandat minorilor, cunoaștem acest text, sau consultați medicul înainte de utilizare. Se intensifică, de asemenea, responsabilitatea radiodifuzorilor. Ei vor trebui să raporteze, prompt, orice difuzare care implică minori în condiții sensibile, cum e cazul divorțului, abuzurilor, violenței, bolilor… Aceste subiecte pot fi abordate, dar atunci când vine vorba despre minori angajați concret într-o situație, ei trebuie protejați. A nu se da nume, evident, a nu fi expuși, a nu fi intervievați fără acordul părinților, tutorelui sau chiar al psihologilor”.
Televiziune vs online. Cine câștigă? „Există un fenomen pe care unii îl numesc transferul realului în online și evident că asta are un impact. În primul rând, accesul la informație este instant. Asta e și bine și rău”, avertizează Vasile Bănescu.
Vasile Bănescu: „E limpede că cea mai mare parte a audienței s-a mutat din zona media clasică în zona online-ului, inclusiv afaceri există în online. Există un fenomen pe care unii îl numesc transferul realului în online și evident că asta are un impact. În primul rând, accesul la informație este instant. Asta e și bine și rău. E rău pentru că atunci când ești conectat aproape non-stop, cum sunt foarte mulți tineri la online, e atenuată, e diminuată, e reprimată, aș spune facultatea discernământului, întrucât abuzul de informație care nu-ți folosește într-o foarte mare măsură nu face decât să paraziteze activitatea ta intelectuală, cerebrală și așa mai departe.
Apar consecințe ale expunerii excesive în online. Și aici e marea problemă a foarte multor tineri. Lupta este inegală, evident. Avem pe de-o parte familia, școala. Ambele se presupun că transferă un tip de cunoaștere care să fie un antidot la acest bombardament mediatic. Lucrurile nu stau însă prea bine din acest punct de vedere, întrucât inerția, odată ajuns în online, este mult mai mare decât forța care te-ar putea extrage de acolo. Întrebarea <Ce e de făcut?> survine. Sunt de făcut lucruri în zona școlii și, bineînțeles, în zona de conștientizare a părinților. Fiecare părinte e responsabil pentru mersul mai departe al copilului său și însingurarea de care vorbeam ar putea fi contracarată inclusiv prin măsuri mai riguroase, pe care părintele are libertatea să le ia în legătură cu accesul propriilor copii, dacă sunt mici, mai ales la tot ce înseamnă online, pentru că nu din online îți vine cultura, nici măcar cea generală, deși așa pare, nu din online îți vine cunoașterea reală, ci din studiu.
Marea problemă este, bineînțeles, neglijarea masivă a studiului astăzi, prăbușirea disciplinei, prăbușirea rigorii. Aceste lucruri nu mai sunt de regăsit, din păcate, nici măcar în școală, cu excepțiile fericite în care există încă profesori care se luptă însă din ce în ce mai sleiți, aș spune, cu acest trend al unui tip de libertinaj în care elevii s-au obișnuit să evolueze. Și, fără să fim dramatici, e limpede că diferența între online, virtual și real, este în acest moment în favoarea online-ului și a virtualului. Pentru cei tineri, repet.
Generațiile mai vechi sunt și ele atrase. Vorbim de adicții pe care le avem aproape cu toții. Reflexul de a duce mâna la telefon, de a intra pe rețelele sociale este o adicție, probabil cea mai răspândită astăzi, mai mult decât altele și care, deși pare inofensivă, are efecte dramatice. În primul rând, se produc niște mutații la nivelul atenției, care are legătură, bineînțeles, cu activitatea creierului. Ne întrebăm de ce astăzi copiii nu mai pot citi mai mult de două pagini fără să lase cartea din mână, maximum două pagini, pentru că au mari dificultăți de înțelegere a unui text fluent, a unui text mai mare decât o postare. Sunt obișnuiți, sunt forțați foarte mulți dintre ei să citească texte de mărimea unei postări. Are consecințe dramatice din această perspectivă, pentru că, din nefericire sau din fericire, nu rămânem copii, devenim adulți, oameni cu responsabilități în spațiul public, care avem nevoie de mult mai mult decât de anvergura unei simple postări pe care o facem. E necesar să dialogăm, să ne implicăm în diverse profesiuni pe care le avem. Nu este deloc îmbucurător acest orizont de care se va apropia abia societatea, orizontul acesta cultural format doar în spațiul virtual. Este îngrijorător, repet. Și unii sunt conștienți, alții, probabil cei mai mulți, nu sunt conștienți”.
În încheierea interviului, Vasile Bănescu îndeamnă să fim atenți la ce scriem, la ce postăm, să prețuim în primul rând adevărul, singurul care ne onorează. „Educatia este cheia. Iar educația media este cheia pentru a grădinări mai frumos acest spațiu virtual în care stăm cu toții.”, conchide Vasile Bănescu.
Vasile Bănescu: Să fim atenți, cum spunea cineva în legătură cu cărțile, ce texte aruncăm în această lume – precum o sticlă aruncată într-un ocean, precum sticlele acelea, poate cu un mesaj în ele – mesajul nostru va atinge inevitabil pe cineva. Și pe o persoană, dacă o smintim, dacă-i facem rău, o inducem pe o cale greșită, suntem responsabili, chiar dacă nu plătim imediat pentru asta. Conștiința noastră însă înregistrează absolut tot ceea ce facem. Așadar, să fim mai atenți la ce scriem, la ce postăm, să prețuim în primul rând adevărul, singurul care ne onorează. Dacă alegem să mințim, nu e niciun fel de onoare în asta, dimpotrivă. Nimeni nu prețuiește un mincinos, chiar dacă noi înșine preferăm uneori să fim mințiți și să nu ni se spună adevărul în față. Dar dincolo de această paranteză, mesajul meu ar fi unul legat de atenție, atenție sporită, luciditate, realism.
Nu putem modifica lumea, nu putem să răsturnăm tot ce am moștenit, nu putem arunca peste bord valorile stabile, valorile care nu se negociază. Aici intră cinstea, generozitatea, fidelitatea, recunoștința, foarte multe lucruri, educația… Un om needucat e ca un om nespălat, un om care nu citește e ca un om care nu își face duș niciodată. Este realmente vorba de asta, întrucât ființa umană nu este doar un biped, doar un trup care merge, se hrănește și se reproduce. Faptul că noi vorbim denotă că suntem și spirite capabile să dialogăm, să gândim, să simțim. La asta trebuie să ne gândim și deci avem responsabilitate și față de trup, dar și față de spiritul nostru și prin asta, față de ceilalți care intră în contact cu noi. Educatia este cheia. Iar educatia media este cheia pentru a grădinări mai frumos acest spațiu virtual în care stăm cu toții.
Combaterea conținutului
ilegal în online – GHID PRACTIC
Cum poți sesiza la CNA clipurile audio-video care conțin dezinformare, violență, conținut periculos pentru minori sau alte abateri? Formularul de sesizare al conținutului audiovizual online îl găsești AICI. Furnizați toate informațiile relevante, precum:
• Link-ul către conținutul audiovizual
• Tipul încălcării (ex: dezinformare, conținut periculos pentru minori)
• Descrierea problemei
• Capturi de ecran (opțional, dar foarte utile)
• Datele de contact (pentru clarificări)
