Editura Humanitas vă invită marți, 22 ianuarie, la ora 19.00, în librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o dezbatere pornind de la unul dintre volumele publicate recent în colecția de știință, „Matematica zeilor și algoritmii oamenilor” de Paolo Zellini. Invitați: Liviu Ornea, profesor universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea București și traducătorul volumului, Dana Jalobeanu, conferențiar universitar, doctor în filozofia științei și director de programe la centrul de cercetare Fundamentele Modernităţii Europene, Universitatea din Bucureşti, Vlad Zografi, coordonatorul colecției de știință a Editurii Humanitas.
Accesul la eveniment este gratuit și se face pe baza unei rezervări prin Eventbook, aici: https://eventbook.ro/other/bilete-lansare-matematica-zeilor
Matematicianul italian Paolo Zellini reconstituie cu elemente din istoria matematicii, a filosofiei și a științelor naturii, povestea unui concept esențial pentru tehnologia de azi, cel de algoritm, înțeles ca „proces care trebuia să se desfășoare într-un număr finit de pași, în spațiu și timp, pornind de la o mulțime de date inițiale, până la un rezultat final, potrivit modalităților prevăzute de o mașină”. Este începutul secolului XX, moment în care matematica trece printr-o criză sistemică, iar soluția ține chiar de felul în care omenirea a pornit la înțelegerea și ordonarea naturii și a lumii încă din antichitate.
Sunt oare numerele o invenție a minții umane, sau o descoperire prin care constatăm existența a ceva din lumea noastră? Altfel spus: ce fel de realitate putem atribui numerelor? Aceasta e problema pe care, cu erudiție și perspicacitate uimitoare, o abordează matematicianul italian Paolo Zellini, urmărind evoluția conceptului de număr de la începuturile legate de religie din Antichitatea indiană, babiloniană și greacă până la opera unor matematicieni moderni precum Cantor, Russell, von Neumann și Turing. Capacitatea numerelor de a crește, trăsătura lor dinamică într-un domeniu aparent static, observă Zellini, este cea care a condus la algoritmii din informatică și, în ultimă instanță, la dezvoltarea tehnicii actuale.
„Nu se poate nega că, încă de la primele sale apariții în civilizații îndepărtate, calculul își demonstrează afinitatea profundă cu practici și cunoștințe de natură diversă. Oricât de sărace ar fi izvoarele, suntem îndreptățiți să credem că matematica și filozofia, geometria și religia, calculul și metafizica descind dintr-o unică, măreață combinație reciprocă originară.” – Paolo Zellini
