Acest fenomen vine ca o întoarcere pe dos a unei mănuși deja infectate. Societatea la nivel global era de mult infestată cu patologii comportamentale, iar balanța oscila inechitabil între emițători și receptori. Această criză vine pe fondul unei persiflări acute ale agenților economici asupra bio-ritmului și a eco-sistemului planetei dar și ale omului împotriva semenilor săi. Astăzi, încercăm să păstrăm valide informații care se rostogolesc cu repeziciune în ceea ce privește statistici medicale, economice, umanitare de grad zero. Din păcate omenirea suferea intens din cauza multor probleme copleșitoare care abia acum au iesit la suprafață. Acum suntem obligați să privim prin ferestrele virtuale ororile vechi și prezente, martiriul al cărui dimensiune nu ne este specific să îl absorbim în conștientul nostru. Din acest motiv, pentru auto-protecție, trebuie să fim precauți la a primi avalanșa informațională fără discernământ. Să încercăm să ne detașăm și să evaluăm starea de acum, pentru a fi pregătiți nu numai cu medicație sanitară dar și cu una bugetată moral, la a face față abuzului de libertate, după ce vom fi ieșit din “lagărele” sub/supra-dimensionate ale istoriei prezente.
Unul dintre cele mai importante aspecte ale evoluței umane este educația
Această izolare privită în sens metaforic sau nu ”pune la adăpost”, creează o stare de respiro pentru multe categorii sociale suprasolicitate, devenind astfel defavorizate în ceea ce privește efortul fizic și / sau intelectual dar este și un reflector obiectiv pentru cei fără adăpost, asistații social, bătrânii cu venituri reduse, persoanele cu diverse forme de handicap, etc. Fenomenul izolării stârpește, cel puțin pentru moment, acțiunile necontrolate sub forma hărțuirii fizice sau emoționale, fie că era vorba despre prezența acestora în companii multinaționale și nu numai, în instituții de învățământ, spații publice, etc. Numărul acestor victime devenise alarmant, chiar dacă abuzurile se desfășurau incognito. Iată un prilej de reflecție pentru conștientizare și pentru continuarea luptei spre eradicarea manipulărilor de orice fel. Pe de altă parte, tot pe fondul acestui tip de flagel comportamental, a apărut fenomenul instabilității habitusului conjugal, astfel violența în familie capătă proporții augmentate și se manifestă concomitent cu oprimările exterioare, parcă acestea din urmă nu ar fi de ajuns. Femeia este în continuare cea care ”consumă” atâtea prejudicii. Însă cei care ”atacă” trebuie să știe că va veni o zi când această libertate pe care ei acum și-o asumă în mod mojic nu va mai exista iar pedepsele vor fi crunte chiar și la nivel de verbalizare a intenției de natură violentă.
Sunt deja zeci de Organizații Non-guvernamentale care apără drepturile femeii la nivel mondial, iar implementarea sancțiunilor drastice este doar o chestiune de timp. Proiecte internaționale precum UNESCO’ S Academy of Young Women. The Fight Against Xenophobia, Extremism and Aggression, la care am participat în 2017 printr-un manifest anti-violență și de ghidaj de comunicare inter-umană cu mijloacele artei vizuale, promit să asigure o vizibilitate extinsă a fenomenelor care încalcă flagrant drepturile fundamentale ale omului.
Astăzi ies la iveală, iată, aspectele lacunare ale unui popor care s-a luptat din interior să țină pasul cu manifestările occidentale mai ales în domeniul multi-cultural. Artiștii, în general, au făcut eforturi inimaginabile să poată avea mijloacele decente pentru a-și etala exprimarea artistică. Acum se vede precaritatea acestui sector uman defavorizat care ar trebui să fie de altfel privilegiat din punct de vedere al veniturilor pentru că artistul, nu-i așa, aduce metafora în mijlocul nostru. Dacă teatrul, în mare parte, muzica, sunt domenii în care promovarea și mijloacele materiale sunt mai la îndemână, dar și aici există o mare necesitate de aporturi logistice, în sfera artelor plastice și decorative lucrurile nu stau la fel.
Aș propune înființarea unui Radio/TV Arte în România, a unui organism național care să susțină prin salarizare și fonduri fixe atribuite materialelor necesare înfăptuirii actului artistic și pe lângă aceste lucruri esențiale o bună și justă informare a societății despre importanța culturii și a beneficiilor artei în viața omului contemporan.
Arta nu numai că îți dă ”aripi”, această senzație inefabilă, dar te poartă și mai aproape de transcendental
Metode indubitabile de relaxare a spiritului și de bucurie rafinată care apare într-un mod natural. De ce în călătoriile noastre abordăm contextele feerice ale muzeelor? Într-un sens benefic al izolării, distanțarea ne face să ne recunoaștem ca ființe individuale cu haruri neexploatate și cogniții entuziaste despre propriile descoperiri.,
”O lume nouă apare acum observației. Și ce frumoasă, ce promițătoare e lumea cugetelor, în comparație cu lumea pietrelor […] E ceva neobișnuit cu noi, suntem de două ori singularizați, o dată prin împrejurările și societatea în jurul căria ne-am format, altă dată prin ce am știut sau am voit noi să luăm din ele… ” (p.92, Povestiri despre Om, Constantin Noica, Ed. Humanitas, 2009).
În aceste zile învățăm ce înseamnă igiena care poate căpăta valențe maxime, igiena fizică dar la fel avem nevoie și de o igienă mentală, emoțională dar și cea a informațiilor transmise. Trebuie să învățăm că nu mai putem intra oricum în casă, a noastră și a sufletului celuilalt. Trebuie să ne igienizăm bine dacă nu chiar să purtăm un ”combinezon informațional” pentru a proteja, de exemplu, persoana iubită, dar și pe toți ceilalți.
Cât despre întoarcerea provizorie a lumii în favoarea introspecțiilor unui ego mutilat de existențialism și subzistență, de rolurile sociale, de exhibițiile fals estetice, de rutină și materialism, ar trebui luată ca pe un cadou în cel mai obiectiv context cu putință, auto-izolarea în favoarea salvării vieții dar și a prevenției morții spirituale.
”Fiind însuși ustensilul de omorât timpul, Cârciuma reprezintă, oricât ar părea de exagerat, eschiva domestică în fața morții într-o lume în care viața nu are nimic eroic în ea.” (P.205, CAP. DE CE NE PLICTISIM? CONTINENTELE INSOMNIEI, GABRIEL LIICEANU, ED. HUMANITAS, 2017).
CHANGES [worldlove]
Ultimul meu proiect CHANGES [worldlove] lansat la începutul anului 2020, vorbește despre cum luptă astăzi omenirea ”cu dinții” pentru viață și cum luptau oamenii tacit, înarmându-se de multe ori cu pseudo-agresivitate, într-o eră care devenea din ce în ce mai ostilă din punct de vedere al relaționării inter-sociale. Acum avem această șansă de a schimba lucrurile și de a ne schimba. Umanitatea are nevoie de acest swich iar scenariile în linii trasate fugitiv sunt două: fie vom ajunge în cel mai sumbru dintre ele și anume în habitatul urban al lui Robinson Crusoe și cel de-al doilea, mult mai optimist, în care ne vom bucura de ”curățenie” și dreptate, de echilibrarea ierarhiilor sociale, de scăderea surplusului de lux. Criza actuală este o confirmare că manipularea economică și socială pseudo-benefică a mers prea departe și tendințele gurmande au dus la eșuarea unui scop sub efectul balonului de săpun. Dacă înțelegem toate aceste suprasolicitări improprii fragilității ființei umane, vom înțelege și ce vom avea de făcut pentru a reconstrui și a ne uita în ochii semenului nostru cu încredere, dragoste și o formă de respect similară cu cea pentru un tămăduitor universal.
Și indiferent de lacunele, poate și mai mari decât cele de astăzi, în care ne va arunca istoria, nu trebuie să ne pierdem sensul de a trăi.
Despre Carmen Emanuela Popa
Artista Carmen Emanuela Popa este Doctorand in cadrul Universității Naționale de Arte, București, în domeniul Arte Vizuale. A avut numeroase participări în expoziții și proiecte internaționale cu teme care dezbat problematicile existențiale ale ființei umane și este cunoscută ca o artistă “anti-sistem” care militează pentru pace și pentru dialogul intercultural multidisciplinar în contextul artelor și design-ului contemporan.
Lucrările sale au făcut obiectul unor proiecte în parteneriat cu instituții importante precum Comisia Națională a României pentru UNESCO, Alumnus Club pentru UNESCO, Institutul Cultural Român, Muzeul Național al Satului, Muzeul Național de Istorie a României, Primăria Capitalei prin Centrul pentru Tineret, Administrația Fondului Cultural Național, UNESCO Franța, Primăria Arondismentului 1 Paris, de asemenea s-au bucurat de reprezentări media în: Huffington Post, RFI, Adevărul, TVR, Burda Internațional, British Vogue, China Daily, etc.
www.carmenemanuelapopa.com
Foto credit profil designer: Yannick Le Guern, Paris
CHANGES 2020 / locație Arcub, București / performer Alexandra Cornei
